Roşia Montană

         Am hotărât să merg din nou la Roşia Montană fiind a treia oară şi cu gândul de am mai vizita câteva galerii din mină. Am stabilit cu Yoyo să mergem,el a mai invitat doi prieteni pe Roly şi Mihai iar eu am invitat-o pe Bianca.

         Duminică dimineaţa pornim din Cluj,ajungem la RoşiaMontanămergem la punctul de informare turistică şi apoi vizităm Muzeul Aurul Apusenilor.De acolo ne informăm cum procedăm să vizităm câteva galerii.

 
Google has deprecated the Picasa API. Please consider switching over to Google Photos

          Galeria vizitată de mine era închisă, dar avem opţiunea de a vizita galeriile   Romane,mergem la locul cu pricina unde la poartă ne întâmpină un pasnic flecmatic care ne sfătuieşte să mergem luni că azi nu se poate doar cu programare şi cu ghid şi a fost doar una singură şi că turiştii au plecat. Îl rugăm să ne lase înăuntru să vorbim cu ghidul, refuză dar noi nu aveam să renunţăm cu una cu două(doar am făcut ceva km până acolo), după vreo 30 de minute de vorbit între noi şi spuneam că nu plecăm până nu luăm legătura cu ghidul şi câteva vociferări la adresa pasnicului, acesta ne lasă să vorbim cu ghidul, rapid în 2 minute îl aburesc şi ne lasă să vizităm câteva galerii minunate şi apoi dacă a văzut că suntem băieţi de treabă ne-a dus la propriul lor muzeu care avea amintiri frumoase despre minerit şi avea o machetă cu întregul sector minier.

          Am vorbit cu ghidul care de fapt era inginer minier cu vreo 30 de ani de experienţă, despre minerit şi despre ceanură,un subiect foarte interesant pentru noi. Facem câteva poze in mină în zonă, dar cel mai important lucru este că amintirile rămân la noi în suflet.

          Ne întoarcem la ieşire din RoşiaMontanăne urcăm pe un deal ne punem să mâncăm ceva şi apoi ne întindem la o cântare în acordurile minunate de chitară ale profesorului Yoyo. După vreo 2 ore de zăbovit pe deal ne hoatărâm să vizităm Cheile Turzii că din anturajul nostru erau două persoane care nu au mai fost acolo, începe să se însareze, lăsăm maşina , luăm chitara şi ceva bere şi pornim, facem defileul cheilor şi ne stabilim pe platoul de la traseul de căţărat de la şcoala turdeană. Ne apucă noapte în acorduri minunate de chitară,mai pierdem timpul prin peşterile din zonă şi apoi la lumina frontalelor ne întoarcem spre casă cu amintiri frumoase şi minunate din locuri superbe, alături de oameni dragi şi cum se zice prin ardeal oameni Faini’