Vârful Damavand-5671 m, Vulcanul din Nori

Pregătim detaliile expediției cu multe luni înainte, prima problemă a fost echipa dar cu câteva telefoane s-a rezolvat și nu cred că puteam găsi o echipă mai minunată și mai specială cu S mare. Echipa a fost : Sălăjan Cristian(Fratele), Peter Andreea(Aghiutza),  Nagy Zoltan(Unguru Bulan), Eisele Alexandru(Unguru Mic), Dania Roatiș(B….), Pop Alexandru(Ahmed).

          A doua problemă a fost căutarea partenerilor, sponsorilor și colaboratorilor și pe această cale mulțumim din suflet:

–          S.C. Klim Prod Com Moldovenești;

–          Diego Baia Mare;

–          Transilvania Broker Bistrița;

–          S.C. SKY AUTO SELF Service Cluj Napoca;

–          S.C. Solid Engineering Baia-Mare;

–          Sălăjanul TV Zalău.

          În data de 12 august plecăm în format complet de la Cluj-Napoca cu avionul până la Istanbul, unde avem o escală de 13 ore suficient timp de a vizita orașul și diferite obiective turistice , cele mai de seamă fiind Moschea Albastră, Bazarul și multe altele. După o zi încărcată ne întoarcem la aeroport și de aici zburăm în capitala Iranului, în Teheran. Avem primul contact cu Iranul, unde stăm vreo 2 ore la coada de obținerea vizei și cu o taxă de 90 $ acest proces se termină cu bine.

          Din aeroport închiriem un taxi van deoarece eram o echipă formată din 6 persoane și multe bagaje, taxiul ne duce pe lungul drum până la Federația Iraniană de Alpinism în satul Polur aflat la altitudinea de 2250 m, aici ne-am cazat și am achitat taxa de vârf în valoare de 50 $. A doua zi am rezolvat cu transportul spre Camp I Goosfandsara Bargah-3050 m, am închiriat un Lăstun, ’’Ascuțitoare”, un vehicul cu două locuri și cu benă, am preferat să stăm toți în benă pentru a ne bucura de peisajele și drumul minunat. Ajungem cu bine în Camp I, după ce mai plătim o taxă de barieră, aici ne-am instalat și am început consumul de lichide.  Seara am încheiat-o cu o plimbare mai sus de tabără cu glume și bună dispoziție caracteristică echipei noastre Speciale.

          A treia zi ne trezim și ne pregătim să urcăm mai sus, negociem dur cu localnicii transportul bagajelor cu măgarii și după ce ne ”ard” bine la buzunar plecăm cu rucsacii de tură spre Camp II Baragh Sevon 4200 m, drumul a fost în ritm lent cu multe pauze, glume și multă distracție, după vreo 4 ore ajungem în Camp II, unde ne instalăm corturile, ne apucăm de gătit și pregătit băuturi multe și calde.

          A patra zi ne trezim greoi, cu amețeli și dureri îngrozitoare de cap, luăm diferite tratamente dar de la o anumită altitudine trebuie doar să te obișnuiești cu durerea de cap, deoarece nu mai trece până nu cobori. După masă plecăm la o plimbare de aclimatizare, urcăm până la altitudinea aproximativă de 4900 m, ne întoarcem cu bine și ne pregătim sufletește de ce urmează.

          Ziua a Cincea ”Ziua cea mare” sau ziua vârfului, ne trezim pe la ora 3, și după o oră și jumătate de pregătiri reușim să pornim spre vărf, urcarea este din ce în ce mai grea, poteca se aglomerează, se stă mult la rând, se îngheață din cauza asta dar după 8 ore ajungem pe minunatul vârf Damavand-5671 m, cel mai înalt vulcan din Asia, aici respirăm mai greu, și când vine un val de sulf parcă ne ia și puținul aer pe care îl aveam. Pe vârf un grup mare de Iranieni care sărbătoresc reușita cu un dans tradițional și o mare horă.

          Coborârea a fost una anevoioasă deoarece am rămas fără puteri și din când în când mai trăgeam câteva trânte și după un total de 12 ore de ascensiune reușim să ajungem cu bine în Camp II și stabilim de comun acord să mai rămânem acolo o noapte să dăm răgaz organismelor noastre să își mai revină din crunta oboseală.

          A șasea zi coborâm rapid în Camp I  și de aici prindem la fel de rapid o ”Ascuțitoare” să ne ducă în tabăra de bază, aici mai rămânem o noapte unde încercăm să ne revenim cu pastile și diferite tratamente naturale.

          A șaptea zi ne găsește  stând la ocazie(ia-mă nene și pe mine) spre Teheran, unde ajungem cu bine cu un autocar VIP. Ne cazăm la hotel, scăpăm de bagajele grele și ne punem pe făcut planuri de vizitare a Iranului și dacă se poate să ajungem la mare, dar vom reveni cu alte informații în urmatorul articol pe care vă invităm să îl citiți cu drag. Multumim pentru poze Aghi.

Distribuie mai departe ...

1 Comment

  1. Felicitari! Un club minunat cu o conducere de aur, cu bani putini si mult suflet investit se vad superbele rezultate. Va felicit, va urez succes in tot ce faceti si abia astept urmatoarea aventura a voastra!!!

Comments are closed.