Oct 212012
 

Din nou pe meleaguri vâlcene….ce să fie de data asta, ceva frumos și spectaculos. La invitația domnului Zaharia de a merge în Colții Foarfecii am răspuns afirmativ.

Duminică dimineață, ora 7,30, ne întâlnim la mașini, o gașcă numeroasă de 18 persoane, mergem cu un microbuz și două mașini. Urcăm cu mașinile pe valea Păușa pâna deasupra Mănăstirii Stănișoara, aflată la o altitudine de 709 m

Manastirea Stanisoara

     O scurtă zăbovire și privirea se plimbă, pentru câteva minute, în jos către mânăstirea liniştită, deasupra ei către înălţimile stâncoase ale Frunții Oii,  spre îndepărtatul Bulz, în stânga spre priveliștea magnifică creată de abrupturile Colţilor Foarfecii, apoi pînă la releul de pe Cozia.     Coborâm spre așezământul monahal de unde a inceput periplul nostru spre lumea necunoscută de mine a Foarfecilor.

     Am intrat pe valea Gardului, strâmtă şi întunecoasă pentru că soarele încă nu ajunsese pe acolo, pe poteca marcată cu punct galben, ce însoțea firul de apă al pârâului firav, cu același nume. Apoi am început urcușul prin pădure, apoi printre stâncile locului  până la Cascada Gardului (numită și Cascada Urzicii), primul obiectiv al traseului  situat la 20 – 35 de minute față de mănăstire. Are o cadere de la 17 m, din înaltul peretelui și adună apele din Marele Amfiteatru al Coziei.

     După o scurtă pauză  ne-am angajat într-un urcuș susținut prin pădure, până la o trecătoare de stâncă.

     Iată-ne angajaţi în căţărarea pragului stâncos pe care trebuia să-l depăşim până a ajunge la poiana Garduri. E un prim punct de belvedere, însă nu cel mai potrivit, căci după o scurtă cățărare a unui horn urmeză o traversare expusă de vreo 10 m, pe niște brâne stâncoase. Se trece relativ ușor, fiind prize destule, doar să nu ai rău de înălțime sau să nu te ”fure” peisajul.

     De aici am privit către adâncurile văilor, către Puntea Iadului, pereţii stâncoşi ai Frunții Oii şi mai departe, în sus, către înaltul Colţilor Foarfecii.

     Din poiana aparent fără continuare, poteca coboară din nou în pădurea întunecată, pe firul unui vâlcel sec. E destul de greu să descrii poteca acestor locuri. Ea urmăreşte firul apei ce  trece de pe un mal pe celălalt, până sub niște stânci impresionante, înconjurate și acoperite de copaci..

     Continuăm minunatul traseu prin „pădurea nebună prin care rătăcim fără țintă agale ca o frunză mânată de vânt pe cărările sale”. Domnul Zaharia a adus de acasă un sprey cu vopsea albă și eu am primit sarcina de a reface marcajul în punctele cheie ale traseului unde era mai mult de căutat.

     Urcăm susținut panta cu grohotiş mişcător ce ne scoate în Şeuţa Doctorului. Printre mesteceni, brazi şi stânci, locul de odihnă de aici  este ”un colț de rai”. În dreapta este un colț de stâncă și brazi  iar în stânga pereții stâncoși ai Foarfecilor. Pe peretele stâncos se află plăcuța comemorativă, în amintirea doctorului Petre Măldărăscu, fost deținut al închisorilor comuniste, medic de excelență al Râmnicului, cercetător și drumeț dedicat Coziei.

     Plecăm mai departe căci . . .”mai este mult până departe„ . . .  Mirosul bradului încins de soare, domină locurile. De aici din șeuță poteca e greu de reperat, dovadă că cei care vin în Cozia, nu ajung pe aici, ci se opresc mai mult la cabană, pentru obiceiurile citadine de care sunt atraşi mai mult. Dar poate aşa e mai bine pentru munte.

     Prin preajmă se mai află una din „ferestrele” Coziei prin care te strecori de-a buşelea. Ne strecurăm printr-o stâncă și după 15 minute de ”bâjbâit” prin pădurea de brazi ieșim într-un platou situat mult mai sus. Privirile nu se mai desprind de la spectacolul creat de natura prin pereţii înalţi, cu hornuri şi surplombe ai „amfiteatrului” locurilor. Undeva departe ne cheamă Buila, învăluită la bază de o ceață deasă. Cu gândul că nu peste mult timp vom ajunge și acolo, privirea se îndreaptă către șerpuirea Oltului pănâ departe unde pământul se contopește cu cerul.

     Ne desprindem cu greu de aceste locuri ”mânați” mai mult, de la spate, de foamea care începuse să-și ceară drepturile. Ajungem curând la stâna Foarfeca și începem să urcăm, prin spatele ei, ultima pantă până la cabana Cozia (1573 m).

     Și toate astea nu aveau nici un farmec dacă nu vedeam și o capră neagră. De undeva de sus venea spre noi fugărită de un câine, un frumos exemplar de Rupicapra rupicapra care din păcate nu a putut fi imortalizată de aparatele noastre, fiind luați prin surprindere de apariția ei. Recunosc că nu am mai avut ocazia să văd atât de aproape o capră neagră.

     Continuăm urcușul învăluiți de căldura suavă a soarelui de toamnă, pe coasta înierbată şi când ajungem la drumul releului, mai avem câţiva paşi până la cabană. De când plecasem de la mânăstire, trecuseră ca gândul 4 ore.

     Aici spectacolul continuă cu priveliștea dată de lanțul „Alpilor Transilvăneni„  minunații munți ai Făgărașului. Recunoaștem cu ușurință Vânătoarea lui Buteanu, Moldoveanu și multe alte vârfuri care erau atât de departe și totuși . . . atât de aproape în inimile noastre.

     Pentru câteva momente uitasem de foamea care ne răscolea stomacul. După o pauză lungă și binemeritată pornim liberi de poverile purtate în spate, pe drumul marcat cu bandă albastră, ce coboară spre poaiana Stănișoara.

     Am început să coborâm într-un ritm destul de rapid nu înainte de a urca la crucea de pe Vârful Burduc pentru o ultimă privire, de ansamblu, asupra masivului Cozia. Trecem pe lângă stâncile de la Coţul lui Damaschin, apoi pe lângă alte cotituri ale potecii cu privelişti către marele templu stâncos al Bulzului, prin poiana Vlădesei, pe lângă pinii cei mari şi până la urmă am poposit pe stâncile-baldachin dinaintea marii coborâri către firicelul uneori uscat din valea Bulzului şi pe nesimţite am ajuns în poiana mânăstirii.

            O să ne fie dor de tine soare, de tine toamnă, o să ne fie dor de tine Cozie dar iți promitem că ne vom întoarce la iarnă.

NU MĂ SATUR NICIODATĂ SĂ ÎNVĂȚ ACEST ALFABET MĂREȚ AL NATURII. ÎN FIECARE ZI CAUT SĂ DESCOPĂR O LITERĂ NOUĂ (Victor Hugo)

 Posted by at 9:51 am  Tagged with:

  One Response to “Colţii Foarfecii 21 Octombrie”

  1. Frumoasa si extraordinara tura in minunatul Parc al Coziei! Felicitarii…

 Leave a Reply

(required)

(required)

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>