Cum am ajuns noi la acest concurs? Simplu. Ideea de a participa la concurs a încolțit în mințile noastre când am primit invitația din partea Asociației ”DRUMEȚII MONTANE” care a organizat prima ediție a Festivalului Sporturilor Montane ”TRANSALPIN”, etapa a IV-a a competiției de turism sportiv ”ȘTAFETA MUNȚILOR” care a cuprins: TROFEUL JIULUI (raid montan, teste teoretice, orientare, escaladă, cultural), MARATON, ȘAH.
Dar adevărata motivație de a participa la acest concurs cred că a fost cuvântul TRANSALPINA. Puțin știu, poate, că Transalpina a fost construită de armatele romane în drumul lor spre Sarmisegetusa, pavată cu piatră de Regele Carol al II-lea după 1930 și reablitată de nemți în al II-lea război mondial după care a fost uitată. Faptul că a fost uitată și a devenit un drum greu de parcurs a ajutat Transalpina să-și păstreze neatinsă sălbăticia și farmecul aparte pe care puține locuri din țară îl mai au.
Transalpina, cu toate că este catalogat drum național, DN 67C (parțial), nu a fost niciodată asfaltată până în 2009.
Nu știu dacă să ne bucurăm sau nu că a fost asfaltată. Voi ce părere aveți?!
Este printre puținele drumuri din țară pe care se poate ajunge cu mașina până la nori și chiar deasupra lor. De ce spun asta?! Pentru că atinge altitudinea maximă în Pasul Urdele, 2145 m, deci este cel mai înalt drum rutier din întregul lanț al Munților Carpați.
Dar să revenim la ”oile” noastre.
Zona este faină, competiție este, noi suntem buni în ce facem și dornici de concurs așa că există toate motivele să ne înscriem la TROFEUL JIULUI, ceea ce s-a și întâmplat. După multe convorbiri telefonice, răzgândiri, nehotărâri și întâmplări mai puțin plăcute care au condus la intrarea în concurs a clubului doar la categoria seniori, am plecat la drum Dana, Iulian, Carla, Claudia și Alex convinși că până la final totul va fi bine.
Tabăra de corturi a fost amplasată la Obârșia Lotrului, în apropierea Cabanei Direcției Silvice Vâlcea, într-o frumoasă poiană cu brazi. Stațiunea Obârșia Lotrului, cu o suprafaţă de 3 ha, situată la o altitudine de peste 1400 m, este popas de trecere între judeţele Vâlcea, Alba, Hunedoara și Gorj.
Noi reguli de concurs, față de cum eram obișnuiți până acum, dar nici o problemă, ne-am adaptat din mers.
Pornim în proba de raid montan sâmbătă la ora 9,00 după ce am susținut testele teoretice.Traseul a fost de aproximativ 30,6 km la categoria seniori la care noi am participat, pe o durată de 7 ore.
Pe o distanță de 4,6 km traseul a fost pe drum asfaltat, atât la dus cât și la întors, ceea ce nu cred ca a fost plăcut pentru mulți dintre participanții la concurs. Dar asta este, ne place sau nu, concursul este concurs iar regulile impuse trebuiesc respectate.
O regulă ciudată pentru noi a fost aceea că între posturile cu arbitrii (P.A.) erau timpi impuși, dacă ajungeai mai repede față de timpul stabilit, trebuia să aștepți pentru că riscai să fi depunctat. Totuși timpii stabiliți între posturile P.A. au impus un ritm de mers destul de alert.
Traseul marcat cu cruce roșie ne-a dus, în prima parte prin păduri de conifere, apoi prin pajiști subalpine și jnepeniș până în căldarea lacului Gâlcescu (întâlnit și sub numele de Câlcescu), situată la o altitudine de 1925 m, unde am putut să ne odihnim și să admirăm frumusețea locului, în postul P.A.2.
Lacul Gâlcescu se află în Munții Parâng, la nord-est de vârful Parângul Mare, fiind cel mai întins iezer glaciar din acest masiv (3,2 hectare) cu o adâncime de 9,6 m. Căldarea lacului Gâlcescu este declarată monument al naturii, constituind o rezervație naturală (geologică, floristică și peisagistică), înființată încă din anul 1932.
După o pauză binemeritată, ne continuăm traseul marcat cu cruce roșie, pe partea dreaptă a lacului prin căldarea lacului Zănoaga, apoi urcăm pieptiș până în Șaua Piatra Tăiată. Ne oprim să admirăm cele două lacuri după care ne continuăm traseul spre stânga pe bandă roșie.
Traseul de creastă se continuă pe lângă vârful Setea Mică, 2278 m, până la postul P.A.3 situat pe vărful Setea Mare, 2365 m, unde susținem și proba de noduri.
Sub vârful Setea Mare ne bucurăm de priveliștea dată de căldarea Dracului, unică prin sălbăticia ei, situată pe cea mai înaltă treaptă din Circul Gâlcescu, adăpostind în partea de jos trei ochiuri de apa, dintre care lacul Păsări este cel mai mare.
Vântul care bate din direcția nord-sud nu ne lasă să zăbovim prea mult și cu gândul că mai avem încă trei ore de parcurs până la locul de campare, plecăm din nou în traseu.
După aproximativ 15 minute de traseu de creastă, începem să coborâm, destul de abrupt, pe traseul marcat cu triunghi roșu, printre turmele de mioare, prin Hornul Lacurilor în căldarea lui Vidal, în care sclipește oglinda de apa a lacurilor Vidal și Pencu, iar pe ultima treapta se afla căldarea Gâlcescu, unde revenim prin partea stângă a lacului.
Părăsim aceste locuri minunate cu regretul că nu am avut destul timp să ne bucurăm privirea de măreția crestelor Parângului, că nu am făcut destul de multe fotografii, că nu am mâncat destul de multe afine, dar cu convingerea că mai devreme sau mai târziu vom reveni în această zonă și cu alți prieteni.
Proba de orientare, pe o distanță de 2000 m, ce a avut loc în zona de campare, ne-a adus cea mai mare bucurie în acet concurs, obținând cel mai bun timp și totodată locul 1 la această probă.
Dacă pe listele afișate de organizatori sămbătă seara figuram pe locul 3 la proba de raid montan, dimineața înainte de premiere eram pe locul 4 Cum s-a întâmplat asta? Nu stiu. La această întrebarea doar organizatorii ne pot răspunde.
Cu toate astea nu ne-am supărat deoarece acest ”incident” nu a putut declasa clubul de pe primul loc la categoria Seniori.
În afară de spiritul de competiție ce a planat pe toată perioada concursului, ziua premierilor a creat noi prietenii și de ce nu, poate, noi participanți la concursul ce-l vom organiza în luna septembrie, în munții Apuseni.
Mulțumesc celor ce și-au adus aportul la acest concurs și a făcut posibilă participarea clubului la această întrecere sportivă, mulţumesc foarte mult tuturor persoanelor care au fost de acord să mă însoţească în această aventură : Popa Carla, Trana Dana & Tibirean Iulian, domnişoarei Burnaz Claudia.
”Succesul, în mare parte, stă în voința de a învinge; să ne străduim deci și să stăruim.” (Seneca)
Frumos articol ! Multumim.
Ma bucur ca va place si sper sa mai veniti la asemenea evenimente, va multumesc!