De Paşti prin Masivul Cozia

          Înainte de sfintele sărbători am tot planificat o ieşire la munte, doar că vremea nu a fost de partea noastră şi la munte a nins, mai mult decât ne-am dorit. Astfel planurile noastre de a merge în Făgăraș au fost date peste cap. 

 
Google has deprecated the Picasa API. Please consider switching over to Google Photos

            Îl sunăm pe domnul Zaharia, care ne spune că are pregătită o tură, luni a doua zi de Paște, prin Parcul Naţional Cozia. Plecăm din Vâlcea cu două maşini până la Mănăstirea Turnu (310 m), de aici urmăm marcajul triunghi roșu pe Pietrele Roșiei spre Muchia Turneanu. Aproape de potecă vedem un mistreţ tânăr care fuge din calea noastră. Mai urcăm noi puţin câte puţin şi apoi în poteca apar primele urme de urs, se pare că s-au trezit băieţii. Ajungem la al doilea punct de belvedere unde admirăm frumoasa vale a Oltului (aici am aflat ce au inventat oltenii, un pod de-a lungul apei – Viaductul Cârligul Mic). Vedem primul iris de munte înflorit în anul ăsta dar dăm și de o sumedenie de urme de urs. Ne uităm de unde vin şi unde duc. După cum se vede, din urme şi ursul s-a bucurat de acest frumos loc de belvedere.

          Ne continuăm traseul cu glume şi bancuri despre prietenul nostru URSU. Facem planuri dacă e mascul care dintre fete discută cu el, dar dacă e ursoaică? Atunci îl delegăm pe Alex să negocieze cu ea. Pe traseu admirăm multe flori, printre care: Trei fraţi pătaţi, Irişi de munte, Ciuboțica cucului, Margarete galbene, Piciorul cocoșului, Flori de nu-mă-uita, Anemone și multe altele la care Radu ne spune denumirea științifică.

         După un urcuş susţinut ajungem pe Muchia Turnenu, la stâna cu același nume unde facem pauza de masă şi o binemeritată pauză de leneveală. Era o vreme superbă, cu soare puternic care te invita să mai stai, să mai dormi, să te bucuri de momentele alese, să petreci pe munte în compania unor oameni minunaţi. Cu greu, ce să zic chiar foarte greu, ne mai urnim din loc. Coborâm pe Muchia Scorțaru, urmând marcajul bandă roșie, fără a rata nici un punct de belvedere. Spre supărarea domnului Zaharia, cum prindeam un punct de belvedere cum toată lumea jos şi pauză. Era de așteptat după mesele copioase de Paște.

          Pe drumul de întoarcere Radu și Alex fac și o faptă bună: decolmatează un izvor spre bucuria noastră, a tuturor.

          Marcajul ne duce către Curmătura ”La Troiță” (673 m), apoi pe Muchia Trăznită până la Mănăstirea Turnu.

          La coborâre, în potecă, un neînfricat pui de viperă ne surprinde pe toți. Nu se sperie de noi ci dinpotrivă se oprește și își ridică curajos capul. Câtă îndrăzneală din partea unui ”puiț”!

          Frumoase peisaje, vreme faină  și oameni deosebiți, ce poți să-ți dorești mai mult.

         Domnul Zaharia, Cristina, Getuța, Stela, Clau, Mihaela, Radu, Vali și nu în ultimul rând Alex vă invită să descoperiți și  aceste locuri binecuvântate. 

         Articol scris de : Pop Alexandru

 

 

Distribuie mai departe ...

3 Comments

Comments are closed.